In 2002, Andrew Robinson, redactor al suplimentului academic al cotidianului britanic Times, scria in cartea sa, „Limbaje pierdute”, ca „descifrarea arheologica a mesajelor necesita o sinteza intre logica si intuitie… de care computerele nu dispun si, probabil, nici n-ar avea cum sa dispuna”.
Si iata ca specialistii in cibernetica au luat foarte in serios afirmatia lui Robinson si il contrazic cu probe: Regina Barzilay, profesor asociat la MIT in cadrul departamentului de Stiinta a Computerelor si Inteligentei Artificiale, Ben Snyder, un student al MIT, si Kevin Knight de la Universitatea California de Sud, vor prezenta luna viitoare, in cadrul intalnirii anuale a Asociatiei Lingvisticii Computationale din Suedia, un studiu privind un nou sistem care a descifrat in numai cateva ore o buna parte din ugaritica, o limba semitica. In plus, i-a ajutat pe cercetatori sa descifreze vreo opt limbi stravechi care erau inainte o provocare prea mare pentru puterile umane.
In ceea ce priveste „intuitia” invocata de Robinson, programul dezvoltat de cercetatori se bazeaza pe anumite ipoteze. Una dintre acestea este ca limba analizata se inrudeste cu o alta deja cunoscuta. In cazul limbii ugaritice, aceasta face parte din familia limbilor semitice printre care se numara si ebraica – aleasa, pentru comparatie, de cercetatori. Alta ipoteza este ca alfabetele limbilor inrudite au puncte comune, ceea ce permite identificarea semnelor corespondente intre cele doua sisteme lingvistice, iar computerul depisteaza similaritatile la nivel lexical – precum main sau mano in franceza sau spaniola, ori homme si hombre. Iar, in ultimul rand, programul anticipeaza regulile de compunere a cuvintelor pe baza exemplelor deja cunoscute – cu alte cuvinte, aplica in domeniul lingvistic teoria probabilitatilor folosita in cercetarea inteligentei artificiale. Dovada vie este ca limba ugaritica a fost deja descifrata, ceea ce n-a fost, pana acum, posibil fara ajutorul computerului, care a indentificat 29 din cele 30 de semne ale alfabetului analizand cuvintele originare din ebraica, reprezentand 30% din vocabularul ugaritic.
Robinson ramane, totusi, sceptic la ideea ca descoperirea cercetatorilor va permite descifrarea automata a manuscriselor ramase inca mistere. Cercetatorii nu au insa pretentia ca inventia lor va elimina contributia umana, ci doar ca va inlesni considerabil munca arheologilor. Dar ne intrebam: pe masura ce computerele dau dovada nu doar de logica, ci si de „intuitie”… oare cat timp va mai exista meseria de traducator?