vitamina C (acid ascorbic). Din amestecul celor doi compusi – reactia fiind stimulata de lumina si de caldura -, rezulta benzenul, un puternic cancerigen. Benezenul a fost izolat initial din gazul petrolier de chimistul Michael Farady, in 1825. A fost folosit, pe scara larga, inclusiv ca aromatizant in after-shave-uri sau la decafeinizarea cafelei, pana cand s-au descoperit efectele sale agresive. Benzenul este responsabil de declansarea leucemiei si de alte forme de cancer ale sangelui
Studii ample au demonstrat ca persoanele expuse, chiar si pentru scurt timp, la concentratii mai mari de 5 parti la un miliard (maximum admisibil pentru lichidele potabile in SUA) manifesta anemii, disfunctii ale sistemului nervos si ale sistemului imunitar. Urmele de benzen gasite, in 1991, in apa Perrier au provocat retragerea de pe piata (din toata lumea) a peste 160 de milioane de sticle.
Aparitia benzenului in bauturile cu continut de benzoat de sodiu (sau de potasiu) a fost descoperita inca din 1990, dar organismele de reglementare occidentale i-au lasat pe consumatori la mana producatorilor de bauturi racoritoare. Recent insa, un scandal asemanator celui prezentat in pelicula de succes „The Insider“ a izbucnit in SUA. Un chimist fost angajat al Cadbury Schweppes a demonstrat, prin teste realizate la un laborator independent din New York, ca in multe dintre bauturile racoritoare carbogazoase de pe piata americana concentratia benzenului o depaseste de pana la 10 ori pe cea admisa conform legislatiei interne sau de pana la 5 ori conform standardelor Organizatiei Mondiale a Sanatatii. La mijlocul lunii februarie, FDA (Food and Drug Administration – organismul guvernamental american insarcinat cu controlul alimentelor si medicamentelor) a confirmat depasirile concentratiei admisibile a benzenului intr-unele dintre bauturile racoritoare testate. Acestea nu au fost insa nominalizate, dar masuri dure sunt asteptate in perioada imediat urmatoare. Asociatia americana a producatorilor de bauturi racoritoare, din care fac parte, printre altii, Coca-Cola si PepsiCo, a fost avertizata inca din 1991 de FDA in privinta consecintelor amestecului benzoatului de sodiu cu acidul ascorbic. Conform publicatiei beveragedaily.com, Greg Diachenko, un chimist al FDA, spune ca producatorii s-au angajat sa nu mai foloseasca benzoatul de sodiu drept conservant in bauturile continand vitamina C. Iar testele efectuate in 1993 au confirmat respectarea angajamentului. Numai ca nu s-a stabilit nimic oficial, iar piata a evoluat: managerii companiilor producatoare s-au schimbat si au aparut in bransa sute, poate mii de companii noi. Din ianuarie 2002 si pana in prezent, numai in Europa si cele doua Americi s-au lansat peste 1.500 de sortimente noi de bauturi racoritoare, continand acid ascorbic si benzoat de sodiu. Implicit, piata romaneasca este invadata de asemenea produse, dupa cum se poate constata in orice magazin alimentar.
Glen Lawrence, chimistul care este creditat cu descoperirea benzenului ca produs de reactie al celor doi compusi, sustine ca producatorii nu au motive intemeiate sa adauge vitamina C in bauturile racoritoare si nici sa foloseasca drept conservant benzoatul de sodiu in cazul bauturilor care contin vitamina C in mod natural. Totusi, producatorii prefera sa „pompeze“ vitamina C in bauturile racoritoare si chiar promoveaza acest lucru, in ideea ca acidul ascorbic ar ajuta la intarirea sanatatii. Efectele sunt insa adverse.
Joi, mai multe somitati din lumea medicala a statului Connecticut (SUA) au cerut autoritatilor interzicerea vanzarii in scoli a bauturilor carbogazoase care contin acid ascorbic si benzoat de sodiu/potasiu, nominalizand Pepsi Diet cu aroma de cirese, Pepsi Vanilla, Fanta Orange, Punch Hawaian, Mug Root Beer, Tropicana Lemonade, Sierra Mist, Sunkist.
Merci Ionut