Comisia Europeană a recomandat personalului său să înceapă să folosească Signal, o aplicație de mesagerie care beneficiază de criptare end-to-end, într-o tentativă de a spori securitatea comunicațiilor după ce o serie de incidente la nivel înalt au constituit un adevărat șoc pentru diplomații și oficialii europeni.
Potrivit Politico.eu, instrucțiunile au apărut la începutul lunii februarie, într-un sistem de mesagerie internă care a notificat angajații că „Signal a fost selectată drept aplicația recomandată pentru mesagerie instantanee publică„.
Aplicația este preferată de activiștii din domeniul protecției datelor private datorită criptării sale end-to-end și tehnologiei open-source pe care se bazează. „Este ca WhatsApp-ul lui Facebook și iMessage-ul lui Apple, dar se bazează pe un protocol de criptare foarte inovator. Iar pentru că este open-source, poți verifica ce se întâmplă sub capotă„, a explicat Bart Preneel, expert în criptografie la Universitatea din Leuven.
Cum a apărut aplicația Signal și cu ce diferă de WhatsApp
Signal a fost dezvoltată în 2013 de activiști în domeniul protecției datelor private. Este suportată de o fundație nonprofit care se bucură de sprijinul fondatorului WhatsApp, Brian Acton, care a părăsit compania în 2017, după un conflict cu noua conducere a Facebook.
De unde o poți descărca gratis: Android / iPhone
Experții consideră ca securitatea lui Signal este superioară altor aplicații. Chiar dacă tehnologia WhatsApp se bazează pe același protocol ca Signal (cunoscut drept Open Whisper Systems), aplicația nu este open-source. Altă aplicație populară de mesagerie, Telegram, se confruntă cu îngrijorări similare legate de lipsa de transparență în legătură cu modul în care funcționează criptarea.
O serie de incidente la nivel înalt a provocat consternare în rândul diplomaților și oficialilor de la Bruxelles și de pe întreg continentul. În decembrie 2018, firma de cercetare în domeniul securității cibernetice Area 1 Security a anunțat că a descoperit descărcarea a mii de telegrame diplomatice din sistemul COREU (sau Courtesy) al UE, care este folosit de guvernele naționale și de instituțiile UE pentru schimbul zilnic de informații pe teme de politică externă.
Apoi, în iunie anul trecut, a apărut știrea că delegația UE la Moscova ar fi suferit o breșă de securitate în 2017, când se presupune că două computere ar fi fost sparte și au fost sustrase informații diplomatice. Comisia a anunțat o investigație și și-a informat diplomații de top.
UE a anunțat că va elabora în curând un nou proiect de strategie europeană în materie de securitate cibernetică. Anterior, a fost anunțată crearea unei „unități comune de securitate cibernetică ” pentru sprijinirea țărilor și organizațiilor UE în eventualitatea unui atac.
Oficialii Comisiei sunt deja obligați să folosească e-mail-uri criptate pentru schimbul de informații sensibile, non-clasificate, potrivit unui oficial. Documentele clasificate cad sub incidența unor reguli de securitate mai stricte.
Utilizarea Signal este recomandată în special pentru comunicațiile personalului cu oameni din afara instituțiilor. Dar asta ar putea antagoniza comunitatea serviciilor de securitate.
Pro & Contra criptării
Oficialii de la Bruxelles, Washington și alte capitale au făcut puternice presiuni asupra Facebook și Apple pentru a permite agențiilor guvernamentale să acceseze mesajele criptate; dacă agențiilor le va fi refuzat accesul, ar putea apărea prevederi legale care să forțeze firmele să ofere acest acces.
Oficialii americani, britanici și australieni au publicat în octombrie trecut o scrisoare deschisă către CEO-ul lui Facebook, Mark Zuckerberg, cerându-i să renunțe la planurile de criptare a serviciilor de mesagerie ale companiei. Ministrul olandez al Justiției și Securității, Ferd Grappehaus, a declarat pentru Politico, în aprilie trecut, că UE trebuie să ia în considerare o legislație care să permită guvernelor să acceseze datele criptate. Oficiali din domeniul securității cibernetice au respins, de-a lungul timpului, astfel de apeluri la slăbirea criptării, argumentând că asta ar risca întreaga confidențialitate a comunicațiilor.
