Editorial

Avem nevoie cu adevărat de tehnologia 5G?

Stefano Pellerano, inginer principal la Intel Labs
Stefano Pellerano, inginer principal la Intel Labs

Discuțiile despre noile tehnologii 5G sunt tot mai aprinse și aduse în prim plan de mașinăriile de marketing ale principalilor producătorii. Tehnologia 5G este legată de utilizarea pe scară largă a dispozitivelor inteligente conectate permanent la Internet. Spre exemplu, cu ajutorul unei aplicații, cetățenii viitorului vor putea gestiona de pe smartphone toate electrocasnicele din casă, automobilul, sau chiar și cele mai neînsemnate lucruri.

Revoluția Industrială 4.0

5G nu înseamnă doar conectarea în masă a gadgeturilor, ci și simplificare și integrarea fabricilor inteligente într-un sistem unic, controlat centralizat. Să ne imaginăm o linie de producție dintr-o fabrică, cu materii prime, depozite și numeroase utilaje de prelucrare. Toate aceste utilajele din fabrică, materialele, ușile de acces, camerele de luat vederi, etc. vor fi conectate la un server cu ajutorul 5G, fără să fie necesară instalarea a kilometri de cabluri, a zeci de routere și switch-uri. Se poate merge până acolo unde pe o parte va intra materia brută și pe partea cealaltă va ieși produsul finit, totul fiind robotizat și controlat de un calculator, cu minimă intervenție umană.

Mașină Yamaha pick and place pentru componente electronice

Mașina din clipul mai sus poate monta componente pe plăci video de ultimă generație sau alte dispozitive foarte avansate. În spatelor mecanismelor de acționare se află senzori și calculatoare care rulează software avansat, ce gestionează funcționarea generală. Software-ul are nevoie îmbunătățire permanentă, corecții și update-uri. Într-o fabrică cu sute de astfel de mașini, gestionarea tuturor este un adevărat coșmar fără centralizare și tehnologie wireless. Chiar și comunicare între mașini pentru transmiterea parametrilor de lcuru pe întreaga linie de producție se poate face prin 5G, fără cabluri.

Tehnologia 5G este capabilă să suporte numeroase dispozitive conectate, transmisi mari de date și latențe mici. Primele fabrici ce pot fi încadrate în Revoluția Industrială 4.0 au început să apară în state precum Japonia, Coreea de Sud, China sau Statele Unite ale Americii. Produsele acestora vor fi mai fiabile, mai performante și mai ales mai ieftine pentru că odată pusă producția în flux, costul pe unitatea fabricată va scădea considerabil.

Pe piața dispozitivelor electronice, un produs ceva mai bun va distruge tot ce află în urma sa. O placă video ceva mai performantă va domina complet piața, eliminând pur și simplu alte modele. Cu alte cuvinte, cei care vor face un pas în față spre Revoluția Industrială 4.0, cu ajutorul 5G și al Inteligenței Artificiale, vor domina comerțul mondial.

Pandemia accelerează transformarea digitală

Aproape trei sferturi dintre întreprinderi (71%) consideră că pandemia provocată de COVID-19 a accelerat planurile de transformare digitală existente, iar 52% au semnalat un interes sporit față de tehnologiile 5G și IoT (internetul lucrurilor), potrivit studiului EY Reimagining Industry Futures Study 2021. Studiul, care a sondat opiniile a peste 1.000 de întreprinderi globale, a constatat că 74% dintre respondenții organizații provenind dintr-o gamă largă de sectoare cred că tehnologia 5G va reprezenta o șansă de a-și reinventa procesele în următorii cinci ani.

Cristian Cârstoiu, Partener, Consultanță, Head of Innovation, EY România: „La nivel global, putem observa o schimbare de mentalitate în ultimele 12 luni, cu peste 41% dintre respondenți menționând un suport mărit din partea leadership-ului organizațiilor în ceea ce privește oportunitățile legate de 5G și accelerarea integrării echipamentelor IoT în operațiunile companiilor. În România, companiile locale trebuie să investească în educația cu privire la beneficiile tehnologiei 5G și să creioneze o strategie și un plan de implementare accelerat, pentru a compensa astfel întârzierile legate de mediul legislativ.”

Regiunea Asia-Pacific este cea mai avansată

Investițiile în tehnologia 5G în rândul organizațiilor din regiunea Asia-Pacific le devansează pe cele din America de Nord și de Sud și din Europa. 78% dintre organizații investesc în prezent sau plănuiesc să investească în această tehnologie în următorii doi-trei ani, față de 71% dintre organizațiile atât de pe continentul american, cât și din Europa.

În același timp, 27% dintre organizațiile din Asia-Pacific manifestă un interes semnificativ mai mare față de tehnologiile 5G și IoT de la începutul pandemiei provocate de COVID-19, în comparație cu 13% și 15% dintre organizațiile americane și, respectiv, europene. Per total, studiul a constatat că întreprinderile din Europa rămân în urmă față de alte regiuni în ceea ce privește recunoașterea potențialului tehnologiei 5G: 70% consideră că 5G va deveni un element central al proceselor lor de afaceri, comparativ cu 80% în Asia-Pacific și 75% în America de Nord și de Sud.

4G pentru toată lumea sau trecerea la 5G

În România sunt numeroase localități unde există probleme cu semnalul de telefonie mobilă, sau unde Internetul mobil funcționează la viteze foarte reduse. Acoperirea acestora a reprezentat o provocare din cauza densității reduse a populației și a imposibilității de a acoperi investiția inițială.

Trecerea la implementarea tehnologiilor 5G în aceste localități izolate reprezintă în acest moment doar un vis. Diferențele vor exista tot timpul între serviciile oferite în orașele mari orașe și sate, însă acestea trebuie să fie reduse de investiții guvernamentale, un cetățean izolat fiind un cetățean ce nu aduce plus valoare în economia națională.

ANCOM spune într-un raport dat publicității următoarele lucruri: Conform notificărilor primite în 2020, șapte furnizori de rețele publice de comunicații electronice sau de servicii de comunicații electronice destinate publicului au înregistrat 575 de incidente cu impact semnificativ asupra securității și integrității rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, în scădere cu aproximativ 28% față de 2019. Acestea au afectat, în total, aproximativ 12 de milioane de conexiuni.

În anul 2020 cele mai multe conexiuni afectate de incidentele semnificative sunt cele de telefonie mobilă şi SMS (5,9 milioane de conexiuni afectate), urmate de serviciile de internet mobil (4,6 milioane de conexiuni), retransmisia programelor audiovizuale (peste 550 de mii de conexiuni), cel mai puțin afectate fiind cele de internet fix (aproximativ 451 de mii de conexiuni afectate) și telefonie fixă (aproape 400 de mii de conexiuni). Vezi întregul raport ANCOM la adresa aceasta.

Cu toate aceste probleme și decalaje pe care le avem, comparativ cu ce se întâmplă în Japonia sau Coreea de Sud, România trebuie să implementeze tehnologia 5G și să le ofere cetățenilor săi șansa de a fi competitivi în activitatea pe care o desfășoară, indiferent care este aceasta. 5G nu înseamnă doar Internet mai rapid, ci și o productivitate mai mare la nivel macroeconomic.

To Top